Ocluzia dentara reprezintă modalitatea prin care dinții superiori interacționează cu cei inferiori, atât în timpul masicației, ocluzie dentară dinamică, dar și în repaus, ocluzie dentară statică.
Ocluzia dentară normală se caracterizează prin:
– existența unui număr mare de contacte între dinții superiori și cei inferiori
– procesul de mestecare al alimentelor nu este supărător
– vorbirea nu este afectată din cauza danturii
– nu există dinți lipsă și carii dentare
– alinierea corectă a dinților
În momentul în care aceste criterii nu sunt îndeplinite, atunci pot apărea mai multe tipuri de ocluzie dentară.
Când mandibula este situată mai în față, față de maxilarul superior, atunci este vorba despre ocluzie dentară inversă. Această problemă poate fi corectată prin purtarea de aparat dentar, care trebuie făcută de la o vârstă cât mai fragedă.
Un alt tip de ocluzie dentară este cea deschisă, care apare atunci când dinții de sus nu se ating cu cei de jos în momentul în care o persoană mușcă. Mai exact, există un spațiu între dinții superiori și cei inferiori.
Ocluzia dentară poate să se manifeste și prin prezența dinților înghesuiți, care nu numai că dau un aspect neplăcut danturii, dar poate să afecteze și procesul de mestecare a alimentelor. Această problemă se tratează cu ajutorul aparatului dentar.
Este important ca persoanele care au suferit o extracție dentară să nu lase locul liber, pentru că în timp poate să ducă la migrarea dinților situați în apropierea celui lipsă. Trebuie ca persoana în cauză să apeleze la o soluție, precum implantul dentar sau o coroană dentară. În fiecare dintre aceste situații, este nevoie de un plan de tratament adaptat în funcție de fiecare individ în parte.
La copii, o mușcătură incorectă poate să fie corectată cu ajutorul unui aparat dentar fix, special pentru copii, mai ales în perioada dinților de lapte, apoi poate fi cazul aplicării unui aparat dentar fix (de tip brackets).
