Pentru a înţelege cum functionarea aparatului dentar, este important să fiţi familiarizaţi cu componentele de bază ale acestora. Aparatul dentar fix este un dispozitiv ortodontic realizat din bracket-uri, inele şi arcuri.
Este un ansamblu de elemente care se fixează, se lipesc ori se prind de dinţi. Poate conţine unele anexe, în funcţie de complexitatea tratamentului şi de problemele danturii.Aparatenle dentare fixe sunt alcătuite din următoarele elemente principale :
- Brackeţii – sunt elementele caracteristice aparatelor dentare. Aceştia sunt ataşaţi pe fiecare dinte în parte cu ajutorul unor materiale speciale. Pot fi confecţionate din metal sau ceramica. Exista si bracketi din safir pentru un efect estetic superior.
- “Arcul de sârmă” – este reprezentat de un fir subţire de oţel ce trece de la un bracket la altul aplicând presiune pe fiecare dinte.
- Ligatura – menţine arcul pe fiecare bracket. Ligatura este metalica.
- Modulul – Se aplică în anumite etape ale tratamentului şi se foloseşte pentru a realiza mişcări dentare individuale şi pentru a ghida şi alinia arcadele dentare.
Cum îndreaptă aparatul ortodontic dinţii?
Aparatele dentare funcţionează prin aplicarea unor presiuni constante pe dinţi, într-o direcţie dorită, în cursul unei perioade de timp. Forţa aplicată nu poate fi prea mare deoarece ar putea avaria integritatea şi funcţionalitatea dintelui şi a ligamentelor periodontale.
Trebuie reţinut că rezultatele nu pot să apară imediat, este nevoie de presiuni blânde pe perioade extinse de timp ca dintii să îşi schimbe poziţia într-un mod sănătos. Stresul creat datorită acestor “împingeri” constante la nivelul ligamentelor periodontale declanşează un proces biologic care duce la o restructurare a osului alveolar ( osul în care sunt menţinute rădăcinile dinţilor).
În timpul acestui proces, osul din partea ce se comprimă va fi resorbit gradat în timp ce în cealaltă parte este sintetizată o nouă structura osoasă pentru a umple golul lăsat de mişcarea dintelui şi pentru a susţine nouă poziţie.Un dinte se mişcă (îşi schimbă poziţia) cu aproximativ un milimetru pe luna în timpul tratamentului ortodontic, dar acest aspect poate varia în funcţie de modul în care pacientul răspunde tratamentului.
Presiunea exercitată pe dinţi trebuie ajustată de către ortodont la fiecare 4 săptămâni (în funcţie de fiecare pacient în parte), iar tratamentul poate dura între 1 şi 3 ani sau chiar mai mult, în funcţie de severitatea cazului.
Remodelarea osului alveolar: Capacitatea de a permite mişcări ale dinţilor este specifică osului alveolar. Când presiunile sunt exercitate pe dinţi, acestea se transmit şi ţesutului ce înconjoară rădăcina dentară (membrana sau ligamentul periodontal). În timpul acestor presiuni, anumite celule, osteoblaste şi osteoclaste se activează, se deplasează în locuri specifice şi încep procesul de rearanjare structurală a osului alveolar.
Osteoblastele creează os nou pe partea dintelui cu presiuni negative iar osteoclastele înlătură osul de pe partea cu presiuni pozitive. Această resorbţie şi depunere osoasă are loc la o anumită rată şi scade dacă presiunile aplicate pe dinte sunt prea mari şi/sau nu sunt constante în decursul tratamentului ortodontic.
